După ce aţi ales animalele pentru creştere le veţi marca după care le veţi plasa în cuşca pentru împerechere. Marcarea animalelor pentru creştere o puteţi face fie prin inele potrivite pe picior, fie prin marcaje numerotate pe aripile puilor.
Animalele selectate şi numerotate pentru creştere le veţi împerechea singure sau în grupe de câte 3-4 găini cu cocoşi care au randamente similare şi care provin dintro linie sanguină cu orientări spre randamente ridicate. Ouăle pentru clocire le veţi pune la clocit separat în aşa-numitele cutiuţe pentru ieşitul puilor din găoace, pentru ca d-voastră să puteţi identifica puii după ce au ieşit din găoace. După ce au ieşit veţi marca puii şi îi veţi pune în grupele de creştere.
Puii, generaţia F1 (generaţia filială 1) vor fi din nou controlaţi individual pentru randamentele lor. Datorită unei rapide formări a unei generaţii de prepeliţe (cca. 1 an) se va vedea foarte repede dacă animalele parentale sunt ereditari pozitivi sau negativi. În cazul în care există ereditari negativi îi veţi scoate din reproducere.
Cu ajutorul acestei metode, care s-a dovedit a fi foarte bună, crescătorii de prepeliţe au obţinut de-a lungul mai multor ani de creştere, familii care îşi vor lăsa moştenire materialul genetic pozitiv.
Cu aceşti ereditari demonstraţi pozitivi ar trebui întemeiată o crescătorie singulară. Crescătoria curată înseamnă totuşi şi incest, deci împerecherea rudelor apropiate de sânge.
Părerile cu privire la incest sunt împărţite în rândul crescătorilor. Unii dintre aceştia se feresc de el pe când alţii denumesc incestul ca fiind cheia succesului într-o crescătorie. Pe de o parte în urma incestului pot apărea unele defecte, anomalii; pe de altă parte se pot obţine în urma unui incest între rudele foarte apropiate randamente foarte ridicate.
Dacă se foloseşte incestul, creşte probabilitatea ca tatăl şi mama să deţină acelaşi material genetic moştenit. Acest lucru se poate transmite la urmaşi atât în bine cât şi în rău.
Cu alte cuvinte, în astfel de cazuri pot ieşi din găoace pui cu caracteristici fizice slabe. Aceştia vor fi înlăturaţi. Pe de altă parte prin incest se pot obţine linii care pot da mai departe caracteristicile dorite curate şi astfel se creează linii de sânge cu un randament puternic.
În creşterea prepeliţelor, în cazul în care folosiţi incestul, este recomandată refacerea genetică a liniilor de sânge după mai multe generaţii (după şase până la opt generaţii sau mai mult) prin împerecherea cu animale din efective străine, deoarece altfel se poate ajunge la obliterarea sângelui şi astfel la un salt înapoi în randamentul de ouare.