Premize pentru creşterea prepeliţelor

O crescătorie sau o fermă de prepeliţe necesită doar o suprafaţă relativ mică pentru grajd.

Exemplu: o suprafaţă de 3 x 6 = 18m2 poate adăposti, inclusiv culoarul de deservire, pe două etaje, 1300 de păsări, pe trei etaje cca. 2000 de păsări.

Întinderea unei suprafeţe de pământ pentru a fi potrivită pentru o crescătorie de prepeliţe este stabilită de o serie de factori, ca de exemplu:

  • Amplasamentul suprafeţei de teren,
  • Dacă există în imediata vecinătate a suprafeţei de teren electricitate şi apă curentă,
  • Dacă este posibil să se înceapă în măsură mai mică, pentru acumularea de experienţă,
  • De unde şi cum îmi fac rost de ouăle pentru clocire şi de cloşti,
  • Dacă se poate achiziţiona uşor un incubator,
  • Cât de mare este distanţa până la piaţa de desfacere (cheltuieli, costul transportului!),

Referitor la posibilitatea de desfacere cel mai ideal este bineînţeles dacă avem o locuinţă situată în vecinătatea unui oraş mărişor sau a unui oraş mai mare, în orice caz nu departe de marile zone urbane, pentru a putea fi cât mai aproape de consumatori.

După ce, în mod temeinic, aţi studiat toate posibilităţile şi v-aţi decis asupra întemeierii unei ferme şi crescătorii de prepeliţe, este necesară informarea despre ceea ce v-aţi dori să găsiţi: un bun crescător.          Un „ bun crescător” înseamnă: o fermă condusă curat şi ordonat, care poate furniza informaţii cu privire la succesele sale. Un crescător pasionat poate îndeplinii de asemenea aceste cerinţe cu fidelitate sau chiar mai bine decât o fermă cu aproape o mie de animale.

Cu siguranţă există ziare sau pagini de internet care conţin anunţuri ale unor persoane care doresc să vândă păsări. Totuşi dacă nu cunoaşteţi personal vânzătorul sau dacă nu v-a fost recomandat de către o persoană de încredere, nu este recomandat să folosiţi această cale. În cele ce urmează vor fi prezentate câteva din locurile speciliazate în care puteţi avea încredere atunci când vreţi să cumpăraţi prepelițe sau pui.

Crescătoriile şi agenţii lor 

Crescătoriile de păsări sunt agenţii comerciale de mari dimensiuni care pot oferi clienţilor lor o mare varietate de puicuţe (păsări femele sub un an). În vederea contactării acestor crescătorii este recomandat să apelaţi la agenţii locali ai acestora, deoarece aceştia sunt cei mai potriviţi pentru servicii eficeinte.

Ferme specializate

Fermele şi parcurile de animale pot fi o opţiune foarte bună pentru achiziţionarea de prepelițe deoarece că au în spate ani de experienţă şi astfel oferă sfaturi specializate referitoare la îngrijire, la necesarul de hrană, la adăpostul potrivit, etc.

Pieţele de păsări şi licitaţiile

Multe pieţe oferă păsări atât în cadrul comerţului obişnuit cu animale cât şi în cazul comerţului cu păsări rare şi rase pure care se organizează de obicei de două ori pe an, o dată primăvara şi o dată toamna. Prepelițele care se găsesc în aceste târguri sunt evaluate de experţi înainte de expoziţie cu scopul de a menţine un nivel de calitate ridicat.

Clocirea ouălor

Dacă sunteţi un crescător experimentat şi aveţi echipamentul necesar puteţi cumpăra ouă de la crescători externi şi să le puneţi la clocit în gospodăria proprie. Această opţiune este de asemenea potrivită pentru crescătorii care îşi doresc un noi soi fără deranjul de a se deplasa să cumpere păsări adulte sau au nevoie de o refacere a lotului după o boală.

Trebuie să ţineţi cont de următoarele aspecte: ouăle reprezintă forma cea mai sigură, nu trebuie să le hrăniţi, nu trebuie să le adăpaţi sau să le adăpostiţi şi puteţi încărca sute în maşină dacă este nevoie. În societatea tehnologizată de astăzi nu trebuie să plecaţi de acasă pentru a achiziţiona ouăle. Puteţi folosi internetul.

Următoarele paragrafe sunt dedicate unor sfaturi utile şi practice de care veţi avea nevoie atunci când achiziţionaţi găini, pui sau ouă.

  1. Documentaţi-vă cât mai mult referitor la rasa pe care doriţi să o creşteţi. Asiguraţi-vă întotdeauna că imaginea pe care o expune vânzătorul este a unei păsări din propriul său lot şi că ouăle sunt de la păsările din imagini.
  2. Dacă vă hotărâţi să achiziţionaţi păsări folosind anunţurile, citiţi anunţul cu multă atenţie şi întrebaţi vânzătorul referitor la orice fel de nelămurire pe care o aveţi. Spre exemplu dacă în anunţ scrie „calitate de expoziţie” întrebaţi-l pe vânzător la ce expoziţii a participat şi care sunt cele mai bune rezultate pe care le-a obţinut. Puteţi întreba de asemenea dacă face parte dintr-un club de crescători. Va dovedi astfel că are cunoştinţe legate de standarde. Este indicat să contactaţi alţi cumpărători şi să-i întrebaţi dacă sunt mulţumiţi.
  3. Atunci când întâlniţi expresii precum „păsări neînrudite” trebuie să ştiţi exact ce înseamnă. Mulţi crescători dezvoltă „linii” dintr-un stoc genetic stabilit de păsări înrudite între ele, deoarece păsările neînrudite pot adăuga gene dăunătoare lotului de expoziţie. În acelaşi timp loturile neînrudite pot adăuga o vigoare benefică unei linii care suferă prea mult de pe urma reproducerii între rude îmbunătăţind chiar rasa. Astfel, decizia pe care o luaţi trebuie să se bazeze pe preferinţele dumneavoastră.
  4. Păsările rare nu sunt întotdeauna cea mai bună opţiune. Nu trebuie să cumpăraţi o anumită rasă datorită naturii genetice. Va muri înainte sau la puţin timp după ieşirea din găoace. Un soi cu adevărat rar figurează într-o bază de date specială, iar o culoare rară este de cele mai multe ori nestandardizată şi nu poate fi expusă la expoziţii.
  5. Trebuie să fiţi foarte atenţi la imaginile cu păsări din ziare sau de pe diferite siteuri. Păsările înfăţişate arată sănătoase? Zona înconjurătoare pare curată sau murdară?
  6. Dacă v-aţi hotărât să comandaţi ouă clocitoare verificaţi detaliile de ambalare. Cutiile de polistiren oferă o bună protecţie atât împotriva loviturilor cât şi împotriva variaţiilor mari de temperatură. În acelaşi timp cutiile de polistiren nu influenţează negativ fertilitatea. Totuși, cutiile de polistiren nu sunt absolut necesare dacă vânzătorul ambalează ouăle în cutii speciale pentru ouă introduse într-o altă cutie exterioară.
  7. După ce primiţi ouăle verificaţi-le calitatea şi examinaţi posibilele daune. Dacă nu sunteţi mulţumiţi contactaţi vânzătorul. Testaţi ouăle cu lumânarea pentru a observa o eventuală incubaţie parţială (care se recunoaşte după un cerc de sânge).

Trebuie să vă documenataţi foarte bine în domeniul incubaţiei. Nu trebuie să vă aşteptaţi la un procent de clocire de 100%. Trebuie să citiţi foarte bine descrierea vânzătorului pentru a vă da seama de capacitatea de clocire.

Dacă s-a stabilit contactul cu un crescător, trebuie să ne întrebăm: „Cumpăr”

  • ouă pentru clocit,
  • pui de o zi,
  •  sau mai bine puicuţe mature gata pentru ouat?”

Decizia va fi individual diferită, deoarece ea este în strânsă legătură, printre altele cu întrebarea asupra capitalului de început, care se doreşte investit sau care se poate investi.